Dacă nu se depun contestații, în 10 zile va putea fi semnat contractul de 4,57 miliarde lei.

E o perioadă fără precedent în ceea ce privește infrastructura mare a județului Iași și a regiunii de NE. Finanțarea asigurată prin Porgramul SAFE și orizontul clar de timp pentru finalizare, anul 2030, sunt garanții că vom circula pe autostrada mult așteptată și, mai ales, că vom conecta Iașul la rețeaua europeană de transport.

Câteva date tehnice pentru acest tronson:
33 de poduri și pasaje (lungimea totală a pasajelor este de 7,8 km)
2 tunele
Contractul mai prevede și realizarea a trei noduri rutiere (Nod Podu Iloaiei, Nod Lețcani, Nod la Drumul de Legătură cu DN 28) și a 13 kilometri de drumuri de legătură.

Mulțumim și Doamne-ajută să vedem acest obiectiv îndeplinit cât mai repede!

Informație oficială publicată de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

𝐂𝐍𝐈𝐑 𝐚 𝐚𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐫𝐨𝐧𝐬𝐨𝐧 𝐚𝐥 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐬𝐭𝐫𝐚𝐳𝐢𝐢 #𝐀𝟖 𝐓𝐚𝐫𝐠𝐮 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭 (𝐌𝐨𝐭𝐜𝐚)-𝐈𝐚𝐬𝐢-𝐔𝐧𝐠𝐡𝐞𝐧𝐢.

Asocierea Danlin XXL (Lider)-Groma Hold Ltd-Intertranscom Impex-Evropeiski Patishta a fost declarată câștigătoare, cu o ofertă de 𝟒,𝟕𝟔 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢.

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Durata totală de implementare a acestui tronson este de 𝟒𝟔 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝟏𝟎 𝐥𝐮𝐧𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐢 𝟑𝟔 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐢𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐫𝐢.

Tronsonul are o lungime estimată de circa 𝟐𝟕 𝐤𝐦 𝐬𝐢 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐝𝐞 𝟑𝟔 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐢 𝐩𝐚𝐬𝐚𝐣𝐞, 𝟒 𝐭𝐮𝐧𝐞𝐥𝐮𝐫𝐢, 𝐩𝐥𝐮𝐬 𝟑 𝐧𝐨𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐫𝐮𝐭𝐢𝐞𝐫𝐞.

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Constructorul s-a angajat să realizeze cu prioritate un segment de 𝟓,𝟓 𝐤𝐦, 𝐢𝐧 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐝𝐞 𝟏𝟐 𝐥𝐮𝐧𝐢, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐜𝐮 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐞𝐢 𝐀𝟕 (𝐬𝐞𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐮–𝐏𝐚𝐬𝐜𝐚𝐧𝐢).

Este un moment de cotitură: după ani de studii, licitații, contestații și discuții, infrastructura pe care o așteptăm atât de mult începe să devină realitate. Vom rămâne vigilenți, vom urmări etapele, vom susține dialogul și colaborarea cu toți factorii implicați pentru că obiectivul nostru comun este clar: un Iași conectat, o Moldovă conectată, un viitor pe care ni-l construim împreună.

Informație oficială publicată de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022.
Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
Infrastructură rutieră:
• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
• Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
• Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).

În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.
Printre acestea se numără:
• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
• Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);
• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.
Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a declarat:

„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național.”

Ministerul reiterează că modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor. Schimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.

Sursa: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii