În cadrul proiectului „Across Borders Inclusive Education” COD ROMD00143, implementat de Asociația Salvați Copiii Iași și Organizația CCF Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova, a fost finalizată selecția școlilor participante.
În urma evaluării, au fost selectate 15 școli, care vor participa la activități de formare și schimb de bune practici, devenind membri activi ai rețelei transfrontaliere pentru promovarea educației incluzive.
Școlile selectate
Iași (5 școli): Școala Gimnazială „Elena Cuza” Iași
• Școala Gimnazială „Ion Simionescu” Iași
• Școala Gimnazială „Veronica Micle” Iași
• Școala Gimnazială Deleni, Iași
• Școala Profesională „Nicolae Bălăuță” Șcheia, Iași

Botoșani (4 școli): Școala Gimnazială Ep. Dr. Partenie Ciopron, Păltiniș, Botoșani
• Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani
• Școala Gimnazială Nr. 12 Botoșani
• Școala Gimnazială Nr. 10 Botoșani
Vaslui (3 școli):
• Școala Gimnazială „Mihai David” Negrești, Vaslui
• Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Vaslui
• Școala Gimnazială „Alexandra Nechita” Vaslui
Galați (3 școli):
• Colegiul Național „Costache Negri” Galați
• Școala Gimnazială „Doamna Nica”, Valea Mărului, Galați
• Școala Gimnazială „Elena Doamna” Tecuci, Galați.

37 de instituții de învățîmânt s-au înscris la acest apel: 16 școli din județul Iași, 8 școli din juețul Vaslui , 4 școli din județul Botoșani și 9 din județul Galați.
Proiectul vizează dezvoltarea unor programe educaționale inovatoare, sprijinirea cadrelor didactice și crearea unei rețele transfrontaliere pentru schimbul de experiență, în beneficiul copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Informație oficială furnizată de Asociația Salvați Copiii Iași

O cercetare științifică cu miză sistemică

Barometrul Economiei Sociale este rezultatul unei cercetări științifice ample care explorează două dimensiuni esențiale pentru înțelegerea și dezvoltarea acestui sector. Pe de o parte, studiul privește retrospectiv, analizând în profunzime evoluția economiei sociale din ultimii zece ani, identificând direcțiile majore de creștere, dar și blocajele care au împiedicat atingerea potențialului deplin. Pe de altă parte, cercetarea este orientată și către viitor, propunând soluții concrete și subliniind politicile publice esențial de implementat pentru consolidarea economiei sociale în România, astfel încât să devină un adevărat motor de incluziune și sustenabilitate.

1. Analiza retrospectivă a evoluției sectorului în ultimul deceniu, cu focus pe ritmul de dezvoltare, zonele de progres și blocajele structurale.
2. Proiecții orientate spre viitor, cu scenarii de dezvoltare și politici publice necesare pentru ca economia socială să devină un pilon al incluziunii sociale și al tranziției verzi în România.

Diagnostic: realități socio-economice care cer acțiune imediată

Studiul evidențiază un cadru socio-economic marcat de vulnerabilități sistemice:

• 27,9% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială;
• 33,8% dintre copii trăiesc în sărăcie, peste media UE (24,2%);
• 19,3% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani se află în categoria NEET (nu sunt angajați și nu urmează studii sau formare), cu un nivel alarmant de 24,8% în rândul femeilor – cel mai ridicat din Uniunea Europeană;
• Părăsirea timpurie a școlii a atins 16,8% în 2024 – cea mai ridicată rată din UE;
• Doar 12,8% din PIB este direcționat către protecție socială – printre cele mai mici valori din Uniunea Europeană.

Acești indicatori arată urgența unor mecanisme alternative de incluziune. În acest context, economia socială apare ca o soluție pragmatică și imediată, capabilă să creeze oportunități concrete pentru cei marginalizați de economia tradițională.

Performanța economiei sociale: o resursă strategică insuficient exploatată

Datele din Barometrul Economiei Sociale, ediția 2025 relevă faptul că:

• România are 122.754 entități cu impact social;
• Din 2.932 de întreprinderi sociale certificate între 2016-2024, doar 1.836 mai au certificare activă. Acestea au creat 4.036 locuri de muncă și au contribuit cu 96,5 mil. lei (0,03% din PIB);
• Prin programele FSE+ Tranziție Justă și ITI Delta Dunării, până în 2026 se estimează apariția a peste 6.800 de noi întreprinderi sociale, cu aproape 30.000 de locuri de muncă (dintre care două treimi pentru persoane din grupuri vulnerabile).

„Economia socială este veriga lipsă dintre politicile de sărăcie, piața muncii și tranziția verde. Cu instrumentele de finanțare potrivite, cu voință politică și parteneriate reale, acest sector poate deveni motorul principal al incluziunii sociale în România” – Angela Achiței, președintele Grupului ADV România.

O nouă viziune pentru dezvoltarea economiei sociale până în 2030

Ecosistemul ADV România – Social Finance Association – AFIN IFN S.A – RISE România Rețeaua Română a Economiei Sociale propune o viziune ambițioasă:

Până în 2030, economia socială să devină motorul principal al locurilor de muncă incluzive, al serviciilor comunitare de calitate și al tranziției verzi, dublându-și amprenta economică și contribuind la reducerea excluziunii sociale în comunitățile cele mai vulnerabile.

Această transformare necesită:

• Un cadru legislativ coerent și modernizat, cu stimulente și facilități reale;
• Un mix de finanțare adaptat – granturi, credite, investiții sociale, achiziții publice rezervate;
• Investiții în competențe și formare continuă pentru antreprenori și administrații locale;
• Rețele și platforme tematice pentru cooperare, inovație socială și promovarea impactului.

Barometrul Economiei Sociale: punct de plecare pentru noua strategie națională 2025-2032

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va demara în semestrul al II-lea din 2025 procesul de elaborare a Strategiei naționale pentru dezvoltarea economiei sociale (2025-2032), folosind ca baza mai multe surse de date si analize de context, inclusiv rezultatele din Barometrul Economiei Sociale. De asemenea, rezultatele studiului vor fi prezentate grupului de lucru interministerial și vor contribui la definirea priorităților de finanțare și reglementare.