Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului – 4 februarie, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a lansat versiunea actualizată a Codului European împotriva Cancerului (ECAC5).

Codul European împotriva Cancerului (ECAC) este o inițiativă a European Commission, lansată în 1987.

Statisticile arată că la nivel global 37% din toate cazurile noi de cancer din 2022, aproximativ 7,1 milioane de cazuri au fost asociate cu cauze prevenibile.

Mai multe informații despre Codul European aici.

Informație oficială publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Degerăturile reprezintă leziuni tisulare determinate de expunerea la temperaturi foarte scăzute, expunere care determină redistribuirea sângelui din periferie(apare constricția vaselor de sânge ale membrelor superioare, inferioare și a extremității cefalice – nas, urechi, obraji) către organele interne vitale reprezentate de inimă și plămâni în detrimentul extremităților care în lipsa unui flux sangvin optim pot suferi leziuni ireversibile cu piederea definitivă a funcționalității.

Factorii care predispun la apariția degerăturilor sunt reprezentați de către:

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Vestimentația necorespunzătoare pentru temperaturile scăzute ;
Asocierea unor patologii care determină afectarea fluxului sangvin periferic și circulația deficitară a sângelui la nivelul membrelor superioare și inferioare: diabet, boală arterială periferică;
– Consumul de alcool și tutun, administrarea de medicație hipotensivă care contribuie la scăderea fluxului sangvin periferic .
– Leziunile superficiale se pot remedia prin încălzirea treptată a zonei până la revenirea sensibilității la nivelul tegumentului afectat și nu necesită intervenție medicală pentru soluționare.

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

În cazul apariției leziunilor profunde cauzate de expunerea la frig este indicată:

– Evitarea mobilizării membrului afectat;
– Îndepărtarea hainelor ude sau care exercită presiune asupra leziunilor după plasarea pacientului într-o zonă încălzită;
– Încălzirea blândă prin introducerea tegumentelor afectate în apă călduță(nu fierbinte);
– Aplicarea unor bandaje sterile la nivelul veziculelor cu lichid pentru a preveni spargerea și infectarea acestora .
– În cazurile în care nu se reia circulația la nivelul zonelor afectate de degerături, medicul curant poate opta pentru îndepartarea țesuturilor devitalizate pentru a preveni riscul de infecție.

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Vă prezentăm câteva regului de bază care trebuie respectate în această perioadă:

– Se vor evita deplasările în spații deschise și expunerea la frig. În cazul în care este necesară deplasarea, se recomandă ca îmbrăcămintea să fie adecvată sezolului rece, de preferat bluze mai subțiri, dar mai multe și folosirea mijloacelor de protecție adecvate: căciuli, mănuși, fulare și încălțăminte potrivită;

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Se va acorda o atenție specială copiilor, evitându-se situațiile în care aceștia sunt lăsați să aștepte în interiorul autovehiculelor parcate sau situațiile în care aceștia sunt transportați pe distanțe lungi în vehicule fără posibilități de climatizare și neechipate corespunzător;

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Se vor consuma alimente bogate în proteine și grăsimi nesaturate(ulei de măsline, ulei de floarea-soarelui, nuci, semințe, avocado), fructe, legume și lichide(cu excepția băuturilor alcoolice);
– Persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace și respiratorii. este bine să evite deplasările și frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării în condiții de temperaturi scăzute;

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Încălzirea locuințelor și a spațiilor închise de locuit trebuie să fie corespunzătoare și se va evita utilizarea instalațiilor improvizate care pot conduce la intoxicații cu monoxid de carbon. Se va asigura o bună aerisire a locuințelor, cel puțin o data pe zi, și se va evita supraîncălzirea atmosferei din locuință pentru că șocul termic este mai mare atunci când se iese afară;

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Se va evita expunerea prelungită a mâinilor și picioarelor la temperaturi scăzute pentru a se feri de degerături. De asemenea, se vor evita, pe cât posibil, deplasările pe porțiunile acoperite cu gheață;
– Se vor evita aglomerările urbane;
– Se va evita, pe cât posibil, contactul cu persoanele bolnave;

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Se recomandă spălarea mâinilor tot timpul, obligatoriu după suflarea nasului și după venirea în contact cu persoanele bolnave;
– Persoana bolnavă se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic(luminoasă, aerisită și suficient de încălzită). În cazul acestor persoane care prezintă simptome de gripă și răceală, trebuie evitată automedicația și este recomandată consultarea medicului de familie;

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

– Persoana bolnavă va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut;
– Evitarea vizitării persoanelor bolnave sau suspecte de gripă;
– Menținerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate;
– Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menținerea unei temperaturi de 18 – 20 grade Celsius.

Informație oficială publicată de Direcția de Sănătate Publică Iași

Hai pe canalul media preferat, WhatsApp sau Telegram, pentru a urmări „Pagina de Iași” – doar informații oficiale din comunitatea ieșeană.

Virusul West Nile (VWN) aparține familiei Flaviviridae si este un membru al grupului de flavovirusuri transmise de artropode. Virusul West Nile (VWN) poate infecta oameni, păsări, țânțari, cai și alte mamifere, dar transmiterea se face numai prin înțepătura de țânțar. Peste 110 specii de păsări pot fi infectate cu virusul West Nile.

Cele mai multe cazuri de infectare se produc în perioada iulie – septembrie când țânțarii sunt cei mai activi.

Rețineți: Virusul se transmite numai prin înțepătura de țânțar, nu poate fi transmis prin contact fizic obișnuit!

Care sunt simptomele infecției cu virusul West Nile?

La om, în majoritatea cazurilor (80%), infecția are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, spectrul clinic si severitatea pot fi foarte variate.

Perioada de incubație: În general, simptomele apar după 3 – 15 zile de la contactarea virusului (prin înțepătura țânțarului).

Organismul uman răspunde diferit in urma infecției cu virusul West Nile, în ceea ce privește simptomatologia:

Prin manifestare de simptome severe (infecție neuroinvazivă) – Sindrom febril și meningită/meningoencefalită/encefalită cu lichid cefalorahidian (LCR) clar
Prin manifestare de simptome moderate – Sindrom febril Aproximativ 20% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile prezintă simptome de severitate moderată:
– febră;
– durere de cap;
– simptome gastrointestinale: stare de greață și vărsături, lipsa apetitului alimentar, diaree;
– dureri musculare și articulare;
mai rar limfadenopatie (inflamarea ganglionilor limfatici);
– urticarie la nivelul pieptului, abdomenului sau spatelui.

Simptomele se manifesta pe o perioada de 7-10 zile, dar slăbiciunea poate persista până la câteva săptămâni, iar limfadenopatia pana la 2 luni.
Prin lipsa simptomelor (infectie asimptomatică)
Aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu virusul nu prezintă niciun simptom.

Factorii de risc sunt:

– vârsta înaintată
– tumori cerebrale
– hipertensiune arterială
– afecțiuni hematologice
– diabet zaharat
– boli de rinichi
– abuzul de alcool
– factori genetici

Cum se tratează infecția cu virusul West Nile?

Nu exista un tratament specific pentru virusul West Nile, există numai tratament simptomatic suportiv.

In cazul manifestării de simptome de severitate medie, starea pacientului se îmbunătățește după câteva zile în absența oricărui tratament.

In cazul simptomelor severe, se recomandă prezentarea de urgență la camera de gardă; în aceste situații fiind necesară spitalizarea pacientului și administrare de tratament intravenoas.

Cum putem preveni infectarea cu virusul West Nile?

Cea mai simplă metoda de tratament este prevenirea infectării prin evitarea înțepăturilor de țânțar și prin împiedicarea țânțarilor să se înmulțească în preajma noastră.

Ce trebuie sa știți despre țânțari?

Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om si la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte și infecția cu virusul West Nile.

Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. In timp ce se hrănesc cu sânge, acestea se infectează cu agenți patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora.

Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi întâlnim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă.

Larvele de țânțari se găsesc:

– în apa acumulată în subsolurile blocurilor;
– în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
– în bălțile care se formează în apropierea locuințelor din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute;
– în apa de ploaie păstrată în butoaie sau în vase în curte;
în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– în apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.

Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intra in locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. In timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor.

Cum să evitați înțepăturile de țânțari?

– purtați îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșiți seara din locuințe sau ieșiți seara în parc la plimbare sau când mergeți în pădure, la pescuit, în Deltă;
– utilizați substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), pe care să le aplicați pe părţile descoperite ale corpului (în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă);
– împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă prin folosirea de plase de protecție la ferestre/uși;
– utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
utilizați în locuință aerul condiționat;
– utilizați plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte masuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber.
– acoperiți pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.

Cum puteți împiedica țânțarii să se înmulțească în preajmă?

– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
– prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau prin protejarea acestora de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.

Sursa oficială: Direcția de Sănătate Publică Iași